marți, 17 iulie 2012

Pui mic

Relatare:
Găsit pui mic încâlcit în iarbă, pe când era pândit de o pisică.
Luat, pupat, întrebat cum a ajuns acolo, făcut poză.
Pus cu mare grijă în vârful cel mai înalt la care am putut ajunge al unui pomişor.
Privit cu binoclul de pe balcon să văd cum se descurcă.
Venit mama/tata în zbor la pui.
Pui căzut, pe când încerca să zboare, fix în gheara lui Zoe, în zadar am strigat eu disperată de pe balcon.

Asta e soarta puilor mici părăsiţi/uitaţi/abandonaţi la care te întorci prea târziu.

luni, 9 iulie 2012

Câini pe blogul pisicii


Am învăţat de la copacii pădurii că putem creşte aparent separaţi, dar având rădăcinile strâns îmbrăţişate în taina adâncurilor.


Ne-am plimbat căutând răcoarea la umbra stejarilor, iar Tatra a băut apă din scorbura de unde se adapă căprioarele, deşi este chiar în spatele casei.


Spre seară am fost pe Maidan şi am jefuit un agud rătăcit printre meri.

Fetiţa, după cinci ani cât a răbdat ocara, s-a hotărât să dezmintă zvonurile cum că ar fi stearpă şi s-a plimbat niţel pe Păşunile Raiului unde a găsit absolut din întâmplare trei lătrători mititei cu care s-a gândit să ne fericească: NERO, zis Norocel, câine lup, MATILDA, golden retrieveriţă şi BRAICA, boxeriţă sau pitbulliţă, nu se ştie exact. Fiind căţei de marcă nu i-am putut refuza.

duminică, 13 mai 2012

Gonguţe, pui şi EU


Hei, fetelor, veniţi să vedeţi ceva! Îl vedeţi pe Croitoraş? Face haine după tipare de sezon. Mie mi-a croit o vestuţă cu inimioară.


Se vede bine inimioara mea? O vezi, coane Sirtaki? Doar pe aceea o am, exact acolo şi nicăieri în altă parte nu pun inimioare, să ştii!



Aşa, dumnealui e Hans. E dezorientat. Mi-a luat ceva timp până l-am îndrumat spre stejarul unde se află Ghişeul de Informaţii pentru Rădăşti-Rătăcite...



Mama se ocupă de repatrierea cărăbuşilor. Din nu se ştie ce anomalii atmosferice şi goluri în spaţiu, apar mereu în dormitor. În imagine e domnişoara Scărăbuşa-de-Aur.



Avem şi nişte pui, dar nu sunt atât de interesanţi ca gonguţele. Mă enervează atenţia pe care le-o acordă Mama. Asta e o poză de acum o lună. Între timp au devenit şi mai enervanţi!



Şi aici sunt Eu, doborâtă de oboseală după postarea asta complicată...


duminică, 29 aprilie 2012

Plictis duminical

- Ps, ps, Pârşă-Mică, singurică? Facem o plimbare?


- Frumuşico, te duc să adulmeci lalelele...


- Chiar şi pe cele olandeze, pe onoarea mea de motan!


- Domnule, vin, dar numai însoţită. Dă-mi voie, rogu-te, să-mi chem domnişoarele de onoare. Haideţi, fetelor!


-Vin acum, stai că am o problemă cu purecul de identitate.


-Ce?! Vine şi ea?!

-Lăsaţi-o să vină... Mama a spus că e Găină-de-Companie, nu avem ce face...



- Eu m-aş căţăra în măr.


-Eu în liliac...


-Când văd aleea asta mă simt obosită.



-Fetelor, hai să ne culcăm niţel şi să aşteptăm cina. Sper ca Mama să fie punctuală.

marți, 3 aprilie 2012

Homeless



Casa părintească nu se vinde niciodată, nu-i aşa, dom' boc?

Dar ce ziceţi de cei pe care i-aţi adus la un asemenea grad de sărăcie încât au fost siliţi să şi-o vândă?

Cam asta a păţit şi Fetiţa, care a ajuns să doarmă prin boscheţi şi pe sub tufe, iar uneori în spaţiul pisicii prietene Mississippi... (dar numai când felina e în toane bune)