ce frumoasă este! bine, nu mă plâng că la noi ar fi linişte, o, nuu... maya ne dăruieşte zilnic motive de zâmbet cu joaca ei. dar este atât de frumos să le vezi jucându-se! vânătorul ce doarme în felinele noastre are mereu nevoie de provocări.
mie imi place covorul, balansoarul si grija ta, diana, pentru coada domnisoarei :)) violentarile astea ale jucariilor si scenariile de lupta, unghiurile de atac, pozitiile defensive ... oooo, le stiu prea bine de la madmoazelele mele. tare mai sunt amuzante pisicile astea!
Deci Maya este vesela... Ma bucur sa aud ca a depasit tristetea. Am avut atat de multe pisici, incat stiu sa le citesc sufletelul daca stau cu ele. Mi-e dor s-o vad pe Maya. Ai tot promis poze, Psi... :)
Cristina, este o vorba englezeasca ce aminteste de nervozitatea pisicilor in preajma balansoarelor. :) Da, stiu ca stii, am vazut ce pisica nazdravana ai - deschide usa! :) Demult am vrut sa te intreb: pisica ta si a Simonei sunt surori? Nu doar ca au aceeasi culoare, dar am senzatia ca au si acelasi temperament...
:)Da, m-am gândit eu că sunt surori. Pisicile se grupează în "tipologii", iar Masha şi Missie sunt la fel, din aceeaşi categorie - năzdrăvane, jucăuşe, trăznite. Am şi eu un astfel de exemplar se numeşte Pârşa-Fără-Oase. E dulce de tot! :)
Cateii nu sunt asa jucausi, din pacate. Dar cu placere ma uit la Missouri, amintindu-mi de Consuela si de Motoras, pisici care au fost in preajma noastra inainte de primul catel.
Cristina, voi lua aparatul de fotografiat la bucătărie şi am să încerc o şedinţă foto cu Pârşa. Pisicile nu se acceptă în acelaşi spaţiu, sunt grupate pe clanuri, teritoriul este precis delimitat. Missouri este oricum indignată că Pârşa poartă rochiţă alb-negru ca a ei... :) Şi atunci voi scrie şi povestea Pârşilor.
Cafeluţo, căţeii au o tandreţe inegalabilă. Eu sunt o norocoasă, am şi câini şi pisici. :) Crede-mă că nu ştiu ce să aleg. Missouri mă iubeşte şi are momente când mi se urcă în braţe şi mă mângâie cu lăbuţa pe obraz, dar întotdeauna face asta când vrea să dăm o raită pe la frigider. :D Tatra în schimb este lipită de sufletul meu, se uită uită în ochii mei cu adoraţie. Nu pot să aleg, noroc că inima omului e largă şi poate iubi pe toţi! :)
Credeam ca o sa vad vreo lupta intre motani pentru cucerirea inimii vreunei frumoasa mâțe, avand in vedere ca tot e perioada nuntilor pisicesti. Si cand colo, violenta era o pisicuta dragalasa si jucausa. :)
Miao, ce-mi place! Şi eu mă joc cu mingiuţe de staniol, dar mai rar de unul singur, îmi place să-mi fie aruncate, ca să alerg sau să sar în sus după ele! Tare mi-ar plăcea să fac o partidă de fotbal combinat cu volei cu Missouri! :)
Grişka, eu ştiu cum merg lucrurile între pisici. Mai întâi v-aţi privi cu multă circumspecţie, apoi v-aţi da târcoale, apoi v-aţi ataca furibund, apoi v-aţi îndrăgosti iremediabil. Nu v-ar sta gândul la meciuri de fotbal. :) Ar fi grozav să vă întâlniţi! :D
Eu până acum n-am atacat doamne şi domnişoare piisici, numai la alţi domni motani am sărit la bătaie! :) Şi nu l-am atacat nici pe un domn motan de la ţară care era bolnav, bătut de vecini, pe unde se dusese probabil la furat. Sărmanul de el venise acasă şi se ascunsese sub pat, fără să ştie nimeni, şi bipezii mi-au dat mie drumul în camera aia crezând că acolo nu e nicio pisică. Iar eu am intrat de mai multe ori pe sub patul ales drept ascunzătoare, dar nici măcar n-am stupit. Abia mai pe seară, când cotonogitul şi-a mai venit în fire şi a ieşit să bea apă şi-au dat bipezii seama că avusese loc întâlnirea noastră.
Kareltje & Betsie are OK they are best friends together and Betsie is sleeping in my bed hahaha... We miss you also and i promise to come back its not going so well with me I miss my husband so much and every day eat and sleep alone is sooooo hard and diffecult :(
Hugs Love from us all many cuddles for all and a kiss for Missouri from Kareltje =^.^=
Anya, I know. There is nothing on this world so painful as losing someone dear. I hardly believe that we'll meet them some day again. I think of you, I send you love and my best thoughts. Take care! Diana
Dorim să luăm în adopţie (Mama, eu, sigur, nu!) un căţel mascul din rasa mastiff englez, la preţ de criză. Cei care vor să ne pricopsească, sunt rugaţi să ne lase vorbă aici, la comentarii.
25 comentarii:
:) bravisimo!
Ma incanta sa o vad atat de jucausa. Sirtaki al meu este sobru ca un calugar tibetan, Diana.
Cella, n-o incuraja. Missouri e o fiara. :)
E firesc sa fie sobru. Seamana cu stapanul. Missouri l-ar putea invata sa se joace din nou. Sunt sigura ca s-ar simti grozav impreuna.
ce frumoasă este! bine, nu mă plâng că la noi ar fi linişte, o, nuu... maya ne dăruieşte zilnic motive de zâmbet cu joaca ei.
dar este atât de frumos să le vezi jucându-se! vânătorul ce doarme în felinele noastre are mereu nevoie de provocări.
mie imi place covorul, balansoarul si grija ta, diana, pentru coada domnisoarei :))
violentarile astea ale jucariilor si scenariile de lupta, unghiurile de atac, pozitiile defensive ... oooo, le stiu prea bine de la madmoazelele mele.
tare mai sunt amuzante pisicile astea!
Deci Maya este vesela... Ma bucur sa aud ca a depasit tristetea. Am avut atat de multe pisici, incat stiu sa le citesc sufletelul daca stau cu ele.
Mi-e dor s-o vad pe Maya. Ai tot promis poze, Psi... :)
Cristina, este o vorba englezeasca ce aminteste de nervozitatea pisicilor in preajma balansoarelor. :)
Da, stiu ca stii, am vazut ce pisica nazdravana ai - deschide usa! :)
Demult am vrut sa te intreb: pisica ta si a Simonei sunt surori?
Nu doar ca au aceeasi culoare, dar am senzatia ca au si acelasi temperament...
da, masha simonei si missie a mea sunt ambele fiicele maiei mele.
cea care deschide usa e maia, mamica celor doua nazdravane.
:)Da, m-am gândit eu că sunt surori.
Pisicile se grupează în "tipologii", iar Masha şi Missie sunt la fel, din aceeaşi categorie - năzdrăvane, jucăuşe, trăznite. Am şi eu un astfel de exemplar se numeşte Pârşa-Fără-Oase.
E dulce de tot! :)
Aha, deci Maia deschide uşa...
pai pune si cu ea niste postari, cu parsa zic.
Cateii nu sunt asa jucausi, din pacate. Dar cu placere ma uit la Missouri, amintindu-mi de Consuela si de Motoras, pisici care au fost in preajma noastra inainte de primul catel.
Cristina, voi lua aparatul de fotografiat la bucătărie şi am să încerc o şedinţă foto cu Pârşa.
Pisicile nu se acceptă în acelaşi spaţiu, sunt grupate pe clanuri, teritoriul este precis delimitat.
Missouri este oricum indignată că Pârşa poartă rochiţă alb-negru ca a ei... :)
Şi atunci voi scrie şi povestea Pârşilor.
Cafeluţo, căţeii au o tandreţe inegalabilă.
Eu sunt o norocoasă, am şi câini şi pisici. :)
Crede-mă că nu ştiu ce să aleg. Missouri mă iubeşte şi are momente când mi se urcă în braţe şi mă mângâie cu lăbuţa pe obraz, dar întotdeauna face asta când vrea să dăm o raită pe la frigider. :D
Tatra în schimb este lipită de sufletul meu, se uită uită în ochii mei cu adoraţie.
Nu pot să aleg, noroc că inima omului e largă şi poate iubi pe toţi! :)
Credeam ca o sa vad vreo lupta intre motani pentru cucerirea inimii vreunei frumoasa mâțe, avand in vedere ca tot e perioada nuntilor pisicesti. Si cand colo, violenta era o pisicuta dragalasa si jucausa. :)
Mihaela, această pisică este o fiară. :) Aici se joacă, dar dacă ai şti cum se poartă cu suratele ei...
Miao, ce-mi place! Şi eu mă joc cu mingiuţe de staniol, dar mai rar de unul singur, îmi place să-mi fie aruncate, ca să alerg sau să sar în sus după ele!
Tare mi-ar plăcea să fac o partidă de fotbal combinat cu volei cu Missouri! :)
Grişka, eu ştiu cum merg lucrurile între pisici. Mai întâi v-aţi privi cu multă circumspecţie, apoi v-aţi da târcoale, apoi v-aţi ataca furibund, apoi v-aţi îndrăgosti iremediabil. Nu v-ar sta gândul la meciuri de fotbal. :)
Ar fi grozav să vă întâlniţi! :D
Eu până acum n-am atacat doamne şi domnişoare piisici, numai la alţi domni motani am sărit la bătaie! :)
Şi nu l-am atacat nici pe un domn motan de la ţară care era bolnav, bătut de vecini, pe unde se dusese probabil la furat. Sărmanul de el venise acasă şi se ascunsese sub pat, fără să ştie nimeni, şi bipezii mi-au dat mie drumul în camera aia crezând că acolo nu e nicio pisică. Iar eu am intrat de mai multe ori pe sub patul ales drept ascunzătoare, dar nici măcar n-am stupit. Abia mai pe seară, când cotonogitul şi-a mai venit în fire şi a ieşit să bea apă şi-au dat bipezii seama că avusese loc întâlnirea noastră.
Ah, Grysh, dar stiu ca esti un gentleman! Era vorba de lupte asa... din amor... :D
Soooooooooooo lovely video :-)
How is it Diana
I heard so many things about
sooooooooooooo much snow at your country.... are you safe ... and all animals inside the house !!!!!
Take care ... hugs Anya
Dear Anya, we are safe, but it is true: outside it's deep freeze. :)
I took the dogs inside this night. Twenty seven degrees below 0!
How are you? We miss you so much!
Missouri asks about Kareltje and Betsie.
Hugs, love! :)
OMG thats really FROZEN cold :(
Kareltje & Betsie are OK
they are best friends together
and Betsie is sleeping in my bed
hahaha...
We miss you also
and i promise to come back
its not going so well with me
I miss my husband so much
and every day eat and sleep alone
is sooooo hard and diffecult :(
Hugs Love from us all
many cuddles for all
and a kiss for Missouri from Kareltje =^.^=
Anya, I know.
There is nothing on this world so painful as losing someone dear.
I hardly believe that we'll meet them some day again.
I think of you, I send you love and my best thoughts.
Take care!
Diana
Trimiteţi un comentariu