luni, 27 iulie 2009

Roza, trandafirul meu


















Ziua de azi n-ar fi atât de strălucitoare, dacă soarele nu s-ar fi plimbat mai întâi prin blăniţa moale a Rozei... după ce ne-am savurat micul dejun, ne-am jucat în grădină până ce îngeraşa mea a obosit. Atunci ne-am culcat la umbră, ascultând vântul ce murmura întorcând filele unei cărţi uitate pe bancă:


Glas de primăvară blând,

Tainic mă-nfioară...

Zboară-n depărtări curând,

Dulce cântec, zboară!

La căsuţa unde-n şir

Râd flori răsfăţate,

De-i zări un trandafir,
Spune-i:"Sănătate!".